Regasirea fortei interioare!!

Viata ne ofera in fiecare clipa experientele si lectiile pe care trebuie sa le traim ca sa putem sa evolua, sa invatam si sa ne contopim cu universul mult mai bine. Cum se spune in unul din proverbele autohtone „Dumnezeu it da, dar nu iti baga si in traista. „ de aceea este dosebit de important sa fim receptivi si sa „bagam la cap”- este una dintre cee mai frecvente expresii care imi vine in minte, poate pentru ca e folosita foarte dese de profesorii pe care i-am avut.
Aikido este una dintre putinele arte martiale sau chiar singura care nu are competitii, acesta este unul din lucrurile pe care personal le apreciez cel mai mult pentru ca atunci cand intram intr-o competitie cu cineva uitam ca este doar o iluzie si ca de in esenta o astfel de cometitite nu exista, exista doar concurenta cu tine insuti, cu ce am fost ieri si pot si mai bun azi, sau in momentul ce tocami a trecut si pot sa imi depasesc limitele in momentul prezent.
Forta fizca, exercitiu constant si serios sunt doar unii dintre factorii care ne duc la scopul final al artelor martiale in general, pe langa aceastea ceea ce multi nu stiu este ca o arta martiala practicata asa cum trebuie ne duce la esenta ei, si anume la regasirea spiritului, la originea fortei umane, la depasirea simintelor si nu in ultimul rand la meditatie si modestie totala. Pana la urma cei care vin la aikido, pentru ca aceasta arata o cunosc cel mai bine, ca sa isi ia grade si sa arate tuturor cat de extraordinari sunt se indeparteaza toatal de scopul si esenta maritalitatii acestui tip de ptractica. Egoul trebuie oricum diminuat pentru a reusi sa evouam si sa trecem peste tot felul de prosti de orgloi care nu fac decat sa ne traga in jos si sa ne ocupe tipmul, minte si sufeltul cu lucurui fara cea mai mica importanta, insa reveninf la posibilitatea de dezvoltare si de a ne depasi inimile continuu, o sa mentionez in cele ce urmeaza :
As vrea sa mentionez ca nu sunt o impatimita a filmelor cu batai sau irealiste, cum imi place mie sa le numesc, despre arte martiele , karate si despre cum peste noapte apare un om normal care se transfora in super luptator ceva gen The Karate Kid. Si totusi dupa ce am urmarit asa... de plictiseala The Karate Kid 4, asa ca sa ruleze ceva la TV si eu sa imi vad de ale mele, mi-am adus aminte de un lucuru pe care snesei mereu ni-l spune si anume: obosela si durerea sunt stari ale mintii si are perfecta dreptate.

Ceea ce nu se poate intampla asa de usor e sa schimbari toate starile noastre peste noapte, insa cu fiecare momet putem si trebuie sa ne impingem limitele cat mai departe, fara sa ne facem rau, fara sa fim pusi im periocol, insa lafel ca in aikido, cel putin pe acela pe care-l invat eu alaturi de maestrul meu trebuie in fiecare moment sa incerci sa fii mai bun tu pentru tine si cu tine, sa fii modest, sa iti vezi locul tau si cu cat urci in grad sa fii mai responsabil si mult mai modest.

Faptul ca ai o centrua inanlta nu inseamana ca esti superior, inseamana ca esti mai bun decat ieri, insa pentru asta nu o ti se ridice un pedestal ci din potriva trebuiesa sa fii mai modest, mai rezervat mai atent cu fiecare actiune pe care o faci pentru a da exeplu celor care sunt la inceput. Asa cum sunt regulile pure si simple alea acestei arte martile asa sunt si regulile vietii, cu cat va depasiti limitele fata de voi insiva mereu cu atat veti ajunge la esenta viatii, va veti simti impacati cu voi insiva si absolut nimic din cee ce vine din exterior sa va atace nu va reusi sa va dezechilibreze. Fiti zen !!!

Umanitatea

Prietenie

Este foarte comnun sa numim persoanele cunoscute din anturajul nostru, generic, "prieteni", insa cati dinte aceste persoane ne sunt cu adevarat prietenii??

Daca analizam etimologia cuvantului in diferite limbi, vom vedea ca prietenia este strans legata de notiuni ca iubirea, fraternitatea, apropierea si camaraderia (mai ales cea de arme). In latina, cuvantul prieten, amicus, provine din verbul amo-are, “a iubi”, iar de aici s-a raspandit in limbi ca franceza, italiana, spaniola, romana.

In engleza, cuvantul friend provine din radacina germana fri care inseamna “a se preocupa”, “a proteja”.

Cuvantul german freundschaft inseamna in acelasi timp: “iubire”, “legatura de sange”, “origine comuna” si “prietenie”.

Cuvantul slav droubcha inseamna “apropiere” si “camaraderie”, dupa cum, probabil, cuvantul romanesc prieten este legat de ideea de apropiere, desi vine din slava.

Ca sa intregim aceasta incursiune putem aminti ca in limba greaca iubirea si prietenia erau incluse in conceptul mai amplu de Philia care era si o forta de unificare a lucrurilor.



Cu toate acestea ce inseamna sa ai un prieten pentru cei mai multi??? Grupul de prieteni poate insemna persoanele cu care iese la bere sau cei alaturi de care fac drumetii pe munte sau merg cu cortul la mare; pentru altii poate fi grupul de fete impreuna cu care obisnuiesc sa colinde magazinele sau stau la o sueta la cafea.... iar lista este lunga.

Dar totusi aici ar mai fi de adaugat colegii de serviciu, cei alaturi de care obosnuiesti zi de zi " sa imparti dumicatul" si felia de paini, oameni alaturi de care poate iti petreci sarbatorile si care din pacate intr-un sfasit sfarsec a fi decat niste companioni, niste omeni care sunt alaturi de tine datorita anturajului.

Ce ar trebui sa insemne prietenia pentru fiecare dintre noi, este lasat la aprecierea fiecaruia dintre noi, insa cu certitudine ar trebui sa fie ceva temeinic si profund, nu ceva ce duce doar la distractie sau la realtionarea cu niste oameni alaturi de care confietuim mai mult sau mai putin strict conjunctural.

Exista o poveste care se numeste povestea amnarului care relateaza povestea unui soldat care da de bani multi si aveam multi prieteni pentru ca dadea numeroase petreceri, insa in momentul in care nu a amai avut bani si evident distracita s-a terminat toti acei „prieteni” au disparut ca un fum.
Exista cu singuranta multe plide de ganul asta... din pacate sau din fericire toate lucurile materiale se duc ceea ce ne ramane este modul nostru de a fi, faptul ca am fost alaturi de oamenii de langa noi atunci cand au avut nevoide, ca i-am respecta, ca am avut anumite valori pe care le-am respectat indiferent de cate lovituri am primit si cati oamenii ne-au luat-o inainte prin diferite viclesuguri.



Pana la urma scopul final al vietii noastre indiferent de religie, etine, sex sau de orice alta diferenta ramane reintoarcerea si intedrgarea in sursa, pentru a ajunge de ea trebuie sa urcam diferite trepte iar lucurile acestea se intampla conform cu valorile morale si lucurile bune sau mai putin bune pe care le facem in timpul unei vieti.

Oamenii de langa noi ne definesc, ne ajuta sa fim mai buni sau nu, din pacate oamenii nu sunt perfecti sau 100% corecti, pana la urma nici noi nu suntem in toatlitate. De aceea important este ca avem oameni deosebiti langa noi, dar de la care sa luam numei lucurile bune, calitatile si virtutiile pe care le au, iar lucurile care nu ne plac sa le trecem cu vederea.

Ceea ce mai este deosebit de important intr-o prietenie este sa stim sa punem foarte clar limite si sa le facem cunoscute prietenilor mei cu respect si seninatate, se poate intampla ca oamenii sa isi doreasca sa treca anumite liminte sau ca sa ma exprim plastic „ ii dai un deget iti ia toata mana”. Faltul ca persoanele apropitate fac acest lucuru nu ii face niste oameni rai sau profitori, insa asta trebuie sa ne determine pe noi sa fim reznabili in a-i judeca, dar sa stim cum sa punem lucurile la punct intr-un mod cat mai corect, civilizat si diplomat cu putina.

Toti putem face gresli, insa important este sa fim sinceri sa contietizam sa ne cerem iertare si sa indreptam ceea ce am facut.

In viata nimeni nu e prefect toti invatam si intelegem multe lucurui de-a lungul timpului, important este sa stim sa relatioam sa ne respectam pe noi insine si pe cei care ne sunt aprope, iar fara de persoanele de conjunctura sa nu ne puem sufletul pe tava.

O zi minunata va doresc

Emisiunea Zidurile Spiritiualitatii

Buna dragi prieteni,

Emisiunea se muta de duminica, luni.

Pentru ca luni e ziua cea mai grea din saptamana, la radio zidul o sa facem o schimbare si aceasta zi va deveni una usoara si plina de lumina si pace.

Asa ca va astept sa ascultati emisiunea incepand cu ora 20:00.

Journey to the Sunset

The Elephant and the Fly

A disciple and his teacher were walking through the forest.
The disciple was disturbed by the fact that his mind was in
constant unrest.

He asked his teacher: "Why are most people's minds
restless, and only a few possess a calm mind? What can one
do to still the mind?"

The teacher looked at the disciple, smiled and said: "I
will tell you a story. An elephant was picking leaves from
a tree. A small fly came, flying and buzzing near his ear.
The elephant waved it away with his long ears. Then the fly
came again, and the elephant waved it away once more."

This was repeated several times. Then the elephant asked
the fly: "Why are you so restless and noisy? Why can't you
stay for a while in one place?"

The fly answered: "I am attracted to whatever I see, hear
or smell. My five senses, and everything that happens
around me, pull me constantly in all directions, and I
cannot resist them. What is your secret? How can you stay
so calm and still?"

The elephant stopped eating and said: "My five senses do
not rule my attention. I am in control of my attention,
and I can direct it wherever I want. This helps me to get
immersed in whatever I do, and therefore, keeps my mind
focused and calm. Now that I am eating, I am completely
immersed in eating. In this way, I can enjoy my food and
chew it better. I control my attention, and not the other
way around, and this helps me stay peaceful."

Upon hearing these words, the disciple's eyes opened wide,
and a smile appeared on his face. He looked at his teacher
and said: "I understand! My mind will be in constant
unrest if my five senses and whatever is happening in the
world around me are in control of them. On the other hand,
if I am in command of my five senses, able to disregard
sense impressions, my mind will become calm, and I will
be able to disregard its restlessness."

"Yes, that's right," answered the teacher," The mind is
restless and goes wherever the attention is. Control your
attention, and you control your mind."

Author: Remez Sasson

Legea oglindirii - Diavolul este un inger cazut.

Nu interpreta nimic in modul personal !
Nimic din ce face ceilalti nu are vreo legatura cu tine.
Tot ce spun si fac ei este o proiectie a propriei lor realitati subiective.
Daca vei deveni imun la opiniile si la actiunile celorlalti oameni, nu vei mai fi victima unei suferinte inutile.

Legea oglindirii este tehnic vorbind o lege a rezonantei, deoarece creeaza situatii si persoane in legatura persoane intre care exista afinitati. Astfel spus, persoanele care vibreaza pe aceeasi lungime de unda, indiferent daca sunt constiente sau nu, se atrag una pe cealalta.
Uneori atractia inconstienta este repolarizata in constient ca respingere, dar asta nu trebuie sa ne induca in eroare.
Tot ce se intampla e tesut in laboratoarele inconstientului si are un sense pe care il numesc spiritual: sa ne cunoastem , sa ne ascultam pe deplin si sa ne manifestam creator potentialul.
Nu cred ca exista vreun suflet care sa nu tanjeasca dupa aceasta implinire, singura diferenta fiind ca, in cazul unora, acest dor este inca plapand sau impreceptibil. Astfel, vulnerabilitatea pe care nu ti-o accepti nu o vei accepta nici in exterior.
Blandetea pe care ti-o reprimi o vei respinge si in afara ta. Nevoile pe care le condamni la tine le vei condamna si la altii. Inainte de a ironiza sau de a condamana o persoana , reflecteaza putin. Nu este decat un mesager prin care universul te instiinteaza de stadiul la care te afli. Universul te instiinteaza prin acel mesager de stadiul la care le afli in ceea ce priveste cunoasterea pripriei tale persoane. Cu alte cuvinte, responsabilitatea pentru nivelul tau de evolutie iti apartine.
A trai constient de acest adevar interior este de natura sa modifice radical atitudinile fata de semenii tai, in sensul de a renunta la a-i judeca pentru ceea ce sunt, din moment ce si tu ai fost asa, esti sau urmeaza sa fii.
A invata sa –i iubesti cu dragiste si intelegere pe cei care te inconjoara este echivalent cu a invatat sa te iubesti pe tine insusi, deoarece ei nu fac decat sa te reflecte. Poate iti este imposibil sa admiti o astfel de viziune. Este mult mai usor sa-l urasti pe cel care te raneste, sa-l detesti pe cel care ii face sa sufere pe cei dragi, sa fii intolerant cu prostituatele sau tiganii. Dar nu te-ai intrebat vreodata daca nu cumva tot ceea ce se intamplat are un sens util, anume de a-ti deschide inima spre iubire?Si cum vei lasa iubirea sa infloreasca in inima ta daca vei continua sa respingi aspecte din tine insuti, parti ale personalitatii tale pe care ai fost invatat sa le devalorizezei inainte de a le cunoaste?
Tot ceea ce respingi in tine insuti, universul ca recrea in afara ta, pentru a-ti atrage atentia. Lumea va continua sa oglindeasca ceea ce refuzi sa oglindeasca ceea ce refuzi sa accepti si sa transformi la tine insuti, pana in clipa cand vei restabili contractul cu partile negate sau necunoscute ale fiintei tale.
Compasiunea si dragostea pentru parti vulnerabile sau primitive din personalitatea ta, o data devenite stabile, se vor revarsa spontan asupra aspectelor corespondente din ceilalti. Altfel, nu poti ajuta un om sa-si depaseasca greselile aratandu-i vinovatia. Nu-l vei stimula sa se schimbe evidetiindu-i „rautatea” si pedesind-o cu aprime. Nu-l vei incuraja copmarandu-l cu cei „buni” si nu ii vei oferi un model superior actionand impins de resentimente si cruzime. O asemenea actiune nu face deact sa arate pulsimile pe care fapta lui le a trzit in tine, pulsiuni pentru care tu esti responsabil, nu el. Desi pare greu de crezut, dusmanul este prietenul nostru.
El nu oglindeste cele mai adanci frici sau neputinte, stimulandu-ne sa ne asumam responsabilitatea pentru ele. Inaimicul inversunat este doar un ecran de proiectie pentru demonii pe care ii constii, dar pe care inca nu ai invatat sa ii iubesti.
Cei din exterior nu fac decat sa-i reflecte si vor disparea ca prin farmesc atunci cand razboiul cu demonii interiori inceteaza. Nu uita ca diavolul este un inger cazut. De ce anume crezi ca are nevoie pentru a se inalta decat nu de acceptarea si dragostea ta? Iubeste-ti dusmanul. Dusmanii sunt mai intai inauntrul tau.

Informatia este preluat dintr-o prezentare power point scris de rain2rden@yahoo.com